Page 33 - Carte Falimentul BIR
P. 33

inclusiv  la  depozitele  constituite  din  fondurile  BIR  –  foloseau  bunuri  ale
               patrimoniului BIR (sedii, autoturisme, birotică, telefoane fixe, telefoane mobile
               etc.) în interes propriu, toate acestea constituind în mod cert foloase necuvenite,
               încadrându-se în prevederile legale menţionate mai sus.

                      13. Se cunoaşte, de asemenea, că firma de lichidare menţionată a înstrăinat
               active ale BIR de mare valoare la preţuri derizorii, a acordat aşa-zise facilităţi şi
               discount-uri  de  sute  de  miliarde  ROL,  la  creanţele  băncii  producând  pagube
               enorme,  toate  acestea  fiind  fapte  de  corupţie  sau  conexe  faptelor  de  corupţie
               prevăzute şi pedepsite de prevederile legale menţionate.
                      Cunoscând faptul că de la 13 februarie 2002 - dată la care cu acest caz a

               fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -, organele
               abilitate ale Statului nu au întreprins niciun fel de măsuri împotriva acestui grup
               de interese, s-ar putea trage concluzia că anumite persoane din cadrul unor sfere
               ale vechii, dar şi ale actualei puteri şi/sau organe abilitate, protejează şi apără pe
               adevăraţii corupţi de înalt nivel, care se consideră mai presus de lege.

                      14.  Singura  instituţie  care  s-a  auto-sesizat  în  legătură  cu  ilegalităţile
               săvărsite de BNR pentru a falimenta BIR a fost Consiliul Suprem de Apărare a
               Țării (CSAT), care a inclus pe ordinea sa de zi din 17 iulie 2002 problemele
               privind falimentarea frauduloasă a Băncii Internaţionale a Religiilor.
                      Deosebit  de  semnificative  sunt,  după  părerea  noastră,  următoarele
               constatări ale Raportului Administraţiei Prezidenţiale nr.DSN/553/2002 pe baza
               căruia s-au dezbătut de către CSAT, la 17 iulie 2002, problemele falimentării
               frauduloase a Băncii Internaţionale a Religiilor:

                      a. „BIR a fost pusă într-o situație delicată prin informațiile furnizate de
               BNR  mass-mediei,  informații  care  au  avut  un  puternic  impact  în  rândurile
               deponenților, conducând la retrageri masive de resurse, fapt ce a determinat BIR
               să vândă titluri de stat înainte de scadență”;
                      b. „BNR a dat lovitura de grație BIR prin Circulara nr.6/2000, pct. 7, prin
               care valoarea creanţelor cesionate şi încă neîncasate a fost trecută pe „pierdere”
               deşi în contracte erau stabilite termene de încasare eşalonate. Mai mult decât
               atât, Circulara nr.6/2000 a fost aplicată retroactiv, încâlcându-se în acest mod
               şi principiul constituţional al neretroactivităţii legilor”;
                      c.  „Evoluţia  crizelor  şi  declararea  falimentelor  bancare  au  evidențiat
               faptul că în România supravegherea bancară este total deficitară. BNR face tot
               ce este posibil ca să nu se implice într-o activitate de supraveghere, cel mai grav
               lucru  înregistrat  sub  acest  aspect  este  „protecţia”  oferită  prin  OUG
               nr.136/2001”,
                      d. „La fel de evident este faptul că supravegherea exercitată de BNR, până
               în prezent, și-a dovedit ineficienţa, băncile intrând în (cvasi) faliment una după



                                                           31
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38