Page 30 - Carte Falimentul BIR

pune la dispoziţie o copie a hotărârii prin care s-a aprobat publicarea
Comunicatului de presă din 9 mai 2000 !
Este evident că nicio bancă centrală din lume nu a recurs/nu recurge la o
asemenea măsură devastatoare pentru o bancă comercială de pe mapamond.

Concluziile Raportului Comun al Comisiilor

celor două Camere ale Parlamentului

1. În baza datelor şi documentelor obţinute, cele două Comisii
parlamentare au informat, printr-o corespondenţă repetată, atât Parchetul General
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încă din vara anului 2001, cât şi
Parchetul Naţional Anticorupţie, solicitând întreprindera măsurilor legale ce se
impun.

2. Astfel, la 13 februarie 2002, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor şi
Combaterea Corupţiei din Camera Deputaţilor, în temeiul art.222, 225 și 227 din
Codul de procedură penală, a sesizat Parchetul General şi Inspectoratul General
al Poliţiei, menţionându-se în mod concret faptele comise de către grupul de
interese constituit din numiţii: Arin Stănescu, Călin Andrei Zamfirescu, avocaţi
”
- patroni ai firmei de lichidare „Reconversie şi valorificare active , judecătoarele
Năvală Maria şi Negru Cristina de la Tribunalul Bucureşti Secţia VII-a
Comercială, Bogza Mihai, vice-guvernator al BNR, Groza Lucian, lichidatori
etc., adăugându-se ulterior, aşa cum rezultă din declaraţiile numitului Fănel
Păvalăche, şi numiţii Valeriu Stoica şi Flavius Baias, fost ministru al justiţiei,
respectiv secretar de stat la acelaşi minister.

3. După arestarea fostului consilier guvernamental Fănel Păvălache care,
în septembrie 2002, ne-a solicitat pentru încetarea în 48 de ore a falimentului BIR,
suma de 4 milioane dolari SUA, dosarul a fost preluat de Parchetul Naţional
Anticorupţie sub nr.194/P/2003 care, prin rezoluţia din 10 februarie 2003, a
început urmărirea penală in rem deşi persoanele implicate şi faptele lor erau bine
cunoscute şi precizate prin sesizarea făcută încă de la 13 februarie 2002.

4. Din documentele indubitabile anexate la sesizarea Parlamentului rezulta
în mod clar că cei nominalizaţi au comis fapte ce constituie infracţiuni prevăzute
şi pedepsite atât de Codul Penal, de Legea nr.78/2000 privind faptele de corupţie,
cât şi de prevederile Legii nr.64/1995, precum: asocierea pentru săvârşirea de
infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice, gestiune frauduloasă,
delapidare etc., evidenţiindu-se pregnant că sus-numiţii s-au asociat şi au iniţiat
emiterea de acte normative (OUG nr.79/1999, OUG nr.186/1999, OG
nr.118/2000) prin care să dea aparenţă de legalitate activităţii lor infracţionale,
însuşindu-şi sute de miliarde lei din fondurile unor bănci etc., etc.

28