Page 28 - Carte Falimentul BIR

Răspunsul este simplu: nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute în OUG
nr.186/1999, emisă la 19.11.1999 pentru a facilita declanşarea falimentului,
respectiv activul net al BIR nu era negativ, iar banca avea lichiditate şi făcea faţă
plăţilor deponenţilor.
Este mai mult decât limpede: scopul instituirii supravegherii speciale a fost

pregătirea condiţiilor declanşării procedurii falimentului BIR.

Se ivesc „bine-voitorii", - apar propuneri atrăgătoare

În toamna anului 1999, Adunarea Generală a Acţionarilor BIR, hotărăşte
majorarea capitalului social de la 200 la 400 miliarde lei, renunţându-se la
prevederea statuară care limita deţinerea de către un singur acţionar a unui pachet
de acţiuni de maximum 10% / acţionar.
În luna aprilie 2000, Nicolae Măzgăreanu, preşedintele Companiei Poşta
Română – (acţionar al BIR cu 1,13%, - conform celebrului algoritm din vremea
Convenţiei Democrate, Poşta Română se afla în fieful PNL), propune conducerii
BIR ca majorarea capitalului social al băncii, care fusese aprobată de către AGA
în toamna anului 1999, să fie efectuată de Poşta Română, aceasta urmând să preia
controlul BIR cu peste 51% din capital.

Nicolae Măzgăreanu îl delegă pe directorul său general executiv, Cristian
Tarara, să trateze afacerea cu conducerea BIR, care îşi manifesta reţinerea faţă de
o astfel de idee.
Cristan Tarara vine însoţit la conducerea băncii, de Vlad Moisescu, care se
prezintă ca fiind „consilierul personal al lui Valeriu Stoica, ministru de stat –
ministrul Justiţiei şi prim - vicepreşedinte al PNL".
În esenţă, cei doi afirmă că Departamenul Comunicaţiilor se află - în baza

algoritmului în "fieful PNL" – şi că se doreşte preluarea BIR, deoarece, prin
posibilităţile sale de penetrare în toate mediile, în special în mediul rural, BIR să
devină banca „celui mai puternic partid". În discuţii, preşedintelui BIR i se
propune să devină şi parlamentar.
Cei doi, (VM şi CT), prezintă apoi conducerii BIR pe un anume Adrian
Boboc, ca „finanţator al afacerii" . Iniţial, acesta afirmă că va asigura finanţarea
pentru (participarea la capital a Poştei Române ce urma să fie privatizată prin 9
societăţi), cu surse din Cipru, apoi sus-numitul revine, susţinând că banii vor
veni din Belgia de la un grup pentru care el, AB, ar concesiona terenuri aurifere
în Transilvania.
Este bine şi necesar de menţionat că, în timpul existenţei sale, BIR nu a
sprijinit cu niciun leu, niciun partid politic.
Faţă de propunerile făcute privind formula ca banca să fie preluată de un
partid (PNL), conducerea BIR manifestând o rezervă totală faţă de idee, a

26