Page 37 - Carte Falimentul BIR

instanţa nu a fost sesizată, pe cale de consecinţă instanţa nu a fost investită cu
soluţionarea pricinii, fiind deci necompetentă.
3. Cu toate acestea, deşi cererea BNR nu a fost înregistrată pe rolul
Tribunalului, instanţa nefiind sesizată și deci neinvestită, pe cerere s-au pus, în
aceeaşi zi de 29.06.2000, două rezoluţii scrise olograf din care nici una nu
aparţine judecătorului de serviciu din ziua respectivă (adresa Secţiei a VI-a
TMB), astfel:
- o rezoluţie, în partea dreaptă sus, cu conţinutul: «Pr. 29.06.2000. Se va
înainta dosarul preşedintelui T.B. pt. desemnarea judecătorului sindic. Anulat
tt.300.000 lei şi t.jud.50.000 lei» - semnătură indescifrabilă;
- o rezoluţie, în partea stângă sus, cu conţinutul: « Pr. 29.06.2000. Se va
notifica debitoarea şi ORC şi BNR prin agent procedural şi prin afişare la uşa
instanţei» - semnătura aparţinând magistratei Negru Cristina.
Deci, cererea BNR a fost redactată la 29.06.2000. Cum putea fi aceasta
înregistrată la Tribunal la data de 12.03.2000 ???
Misterul neînregistrării cererii a fost elucidat în timpul cercetărilor privind
pe fostul consilier guvernamental Fănel Păvălache: cererea a fost luată de Arin
Stănescu de la BNR şi înmânată unei judecătoare la restaurantul „Zet” din spatele
Curţii de Apel București, punându-se apoi rezoluţii pe cerere şi uitând a mai fi
înregistrată până în preziua termenului de judecată. De altfel şi în ziua de azi se
poate constata că pe cerere nu există nicio ştampilă a Tribunalului privind
înregistarea acestei cereri pe rolul instanţei.
Având în vedere dispoziţiile imperative privitoare la competenţa
judecătorilor, cuprinse în Legea nr.64/1995 şi OUG nr.186/1999, s-au efectuat
cercetări asupra modului de nominalizare a magistratei Negru Cristina, „în

vederea soluţionării unei cereri de chemare în judecată inexistentă pe rolul
Tribunalului”, stabilindu-se faptul că aceasta nu a fost nominalizată în dosar

conform prevederilor legale (adresa Secţiei a Vll-a Comercială a Tribunalului
Bucuresti şi Procesul-verbal de opisare a voi.I, II şi III ale Dosarului nr.
5615/2000).
Prevederile stipulate în cele două legi speciale (Legea nr.64/1995 şi OUG
nr.186/1999) sunt dispoziţii imperative, acestea privind competența magistraţilor
în cazul procedurilor de reorganizare şi faliment al societăţilor comerciale.
Prin rezoluţia pusă la 29.06.2000 pe o cerere de chemare în judecată
inexistentă din punct de vedere juridic, magistrata Cristina Negru, nefiind
investită cu judecarea acelei cereri, neaflată pe rolul instanţei, a îndeplinit primul
act de procedură: citarea părţilor.
Art. 5 din Codul Civil stipulează că:
,,nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare la legile care
interesează ordinea publică şi bunele moravuri”,
or competenţa instanţelor şi magistraţilor este de ordine publică.

35