Page 140 - Carte Falimentul BIR
P. 140

firmei de avocaţi a dlui. Predoiu, cu ton de tenor, la fiecare două fraze, au grijă să
               menţioneze  numele  Casei  de  avocaţi  Zamfirescu-Predoiu,  cu  scopul  vădit  ca
               instanţa să înţeleagă împotriva cărei persoane urmează a se pronunţa.

                      Ca  şi  concept,  falsul  în  declaraţii  este  fapta  persoanei  care  în  vederea
               producerii unor consecinţe juridice, face declaraţii mincinoase în faţa organului
               competent să ia act de acea declaraţie şi să-i dea eficienţă juridică.

                      Din  moment  ce  dl  Predoiu  continuă  să  figureze  în  înscrisurile
               emanante de la Casa de avocaţi menţionată, declaraţia de interese semnată
               de  Cătălin  Marian  PREDOIU  prin  care  arată  că  a  cesionat  părţile  sale
               sociale este un înscris fals (un fals intelectual derivat din declaraţia falsă),
               rezultatul fiind alterarea adevărului şi inducerea în eroare a opiniei publice.
               În consecinţă, Cătălin Marian Predoiu este subiect activ al infracţiunii, autor
               al declaraţiei, motiv pentru care trebuie să răspundă penal ca orice simplu
               cetăţean.
                      În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective acesta s-a
               materializat prin Declaraţia de interese care nu corespunde adevărului.
               Prin  această  declaraţie  s-a  adus  atingere  relaţiilor  sociale    ce  trebuie  să
               asigure  valorile  sociale  determinate  de  încrederea  publică,  privind
               autenticiatea declaraţiilor făcute de un oficial cu statut de ministru.
                      Intenţia şi vinovăţia este certă, având în vedere că omisiunea de a consemna
               în Declaraţia de interese şi păstrarea calităţii de asociat la firma de avocatură a
               socrului său, a avut un singur scop, respectiv  acela de  a produce consecinţe
               juridice, atât pentru sine cât şi pentru grupul de interese pe care îl deserveşte şi
               care l-a propulsat în această funcţie.

                      V-am sesizat aceste aspecte cu toate că faţă de declaraţia semnată şi
               care nu corespunde adevărului, acţiunea penală se pune în mişcare şi din
               oficiu, autorităţile în drept, inclusiv instanţele de judecată trebuiau deja să
               se auto-sesizeze.
                      Retoric ne întrebăm: care sunt aceste autorităţi, faţă de împrejurarea
               că  cele  îndrituite  să  adopte  astfel  de  măsuri  se  află  în  subordinea  şi
               oblăduirea făptuitorului ?

                      O altă faptă sancţionată penal săvârşită de către dl. Ministru, cu aceeaşi
               candoare şi inocenţă profesională, este şi aceea privind traficul de influenţă .

                      Traficul de influenţă este privit ca un fenomen care creează grave şi reale
               stări  de  pericol  pentru  credibilitatea  instituţiilor  statului,  conducând  la  un
               dezechilibru al relaţiilor sociale şi promovarea unor interese pe căi oculte, în afara
               cadrului  legal  prin  operaţiuni  de  cumpărare  şi  vânzare  a  funcţiei,  ducând  la
               discreditarea instituţiilor statului.


                                                           138
   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   145