Page 129 - Carte Falimentul BIR

societăţii civile profesionale de practicieni în insolvență” (art. 30). Aceeaşi lege
prevede că profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la tribunale,
tribunalele specializate şi curţile de apel, precum şi la parchetele de pe lângă
aceste instanţe, dacă acolo îndeplineste funcţia de judecător sau procuror o rudă
sau un afin până la gradul al III-lea al practicianului: „Interdicţia se aplică şi
practicianului în insolvență care se foloseşte de forma de organizare
profesională (...) în scopul eludării acestor interdicţii.”
Or, este de notorietate faptul că ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu este ginerele
(afin de gradul 1) al lui Călin Andrei Zamfirescu, avocat şi practician în
insolvență în înţelesul celor descrise mai sus. Este adevărat, Predoiu nu este nici
judecător, nici procuror, dar fiind ministrul Justiţiei este mai mult decât
atât. Legiutorul a introdus interdicţia exercitării profesiei de practician în
insolvență la tribunalele unde acesta are o rudă judecător sau procuror, tocmai
pentru că „ruda” ar putea exercita o influenţă, de orice fel, asupra cazului. Poate
avea o astfel de influenţă ministrul Predoiu la o instanţă românească oricare ar fi
aceasta?!
Evident că da, pentru că ministrul Predoiu poate avea o influenţă DIRECTĂ
şi NEMIJLOCITĂ la orice tribunal sau curte de apel de pe teritoriul României,
deoarece toate aceste instanțe sunt, practic, subordonate financiar- administrativ
ministrului Cătălin Predoiu, ordonator principal de credite pentru toate instanţele.
În cazul procurorilor, influența este la fel de clară: „Procurorii îşi desfăşoară
activitatea (…) sub autoritatea ministrului Justiţiei”. Iar procurorul general este
numit, nu-i aşa, la propunerea ministrului...

Cătălin Predoiu, ministrul abuz

Să nu trecem cu vederea însuşi numele societăţii de avocatură:
„Zamfirescu-Racoți-Predoiu”. Deşi şi-a cesionat acţiunile la numirea în funcţia
de ministru, de la Guvernul Tăriceanu 2 şi până în zilele noastre, Cătălin Marian
Predoiu, ministrul Justiţiei, permite folosirea ilegală a numelui său ca factor de
presiune în dosarele grele ale justiţiei. Deşi s-a ales şi cu o plângere penală pe
această temă (cum să se fi putut lua Laura Codruța Kovesi de şefu'?) Predoiu nu
a întreprins măcar un minim gest de reparaţie, de a solicita sau de a-i determina
pe avocaţii firmei de unde a plecat în funcţia de ministru să renunţe la a-şi crea
avantaje incorecte în instanţă prin folosirea numelui său.
„SCA Zamfirescu-Racoți-Predoiu" prezintă cu un tupeu rar întâlnit în orice
litigiu în care sunt angajaţi avocaţi ai acestei societăţi, ca titlu de marcă şi
numele Predoiu, inclusiv prin aplicarea ștampilei, pentru a face cunoscut
instanţelor şi părţilor în litigiu că, în calitate de apărător, este angajată o
personalitate importantă, de înalt rang guvernamental, nimeni altul decât
ministrul Justiţiei (...). Reprezentanţii societăţii folosesc ostentativ, pe tonuri
sentenţioase, numele proprietarilor societăţii, accentuând numele domnului C.M.
Predoiu, cu scopul vădit de a timora instanţa, respectiv făcând-o să înţeleagă/să

127