Page 217 - Carte Falimentul BIR
P. 217

P.S. Onorat Parlament şi Guvern al României,


                      1.- Considerăm că tema demersului nostru ne obligă să ne confesăm
               că,  alături  de  multe,  foarte  multe  victime  nevinovate  ale  distrugerii
               premeditate  a  securității  financiare  a  țării  noastre,  noi  am  admirat  pe
               excelentul  ex-ambasador  al  SUA  la  București,  E.S.  dl  Michael  GUEST,
               pentru că s-a implicat sincer, cu multă pricepere și – mai ales – cu exemplară
               imparțialitate politică în combaterea actelor de corupție la nivel înalt spre
               deosebire de alți ambasadori ai SUA care l-au succedat.
                      Suntem  convinși  că  vă  amintiți  că,  cei  vizați  (îndeosebi  conducerea
               liberală din acea perioadă) de intoleranța nediscriminatorie cu care acesta
               aborda probleme privind corupția la nivel înalt în societatea românească, au
               declanșat o campanie de desconsiderare/blamare și chiar de denigrare a E.S.
               dl Michael GUEST.
                      Campania de defăimare a E.S. dl Michael GUEST a fost accentuată
               mai ales după ce Domnia Sa a făcut cunoscută declarația publică din 16
               aprilie 2003, declarație care a înfricoșat cercurile încriminate:

                       „Stiu ce înseamnă lichidator, știu care sunt relațiile lor, știu ce se întâmplă
               cu conturile lor din bănci”.

                       Din convorbirile avute de noi în acea perioadă cu diplomați americani,
               a rezultat că E.S. dl Michael GUEST s-a referit în această declarație doar la
               „lichidatori”  pentru a nu deranja prea mult pe politicienii pe care Domnia
               Sa îi avea, de fapt, în vedere cu prioritate, pentru a nu-și eroda și mai mult
               raporturile cu politicieni și cu unele instituții ale Statului român, îndeosebi
               cu Guvernul României, cu Banca Națională a României și cu conducerile
               unor partide politice aflate atunci la putere, respectiv cu toți cei care, după
               părerea sa, jucau voios pe muzica indivizilor preocupați să se îmbogățească

               fără nicio investiție, pe seama devalizării sistemului bancar românesc.
                      Deosebit  de  semnificativ  este  faptul  că  Domnia  Sa  +  membri  ai
               aparatului  politico-diplomatic  al  Ambasadei  SUA  la  București  știau  că
               distrugerea  securității  financiare  a  României  s-a  făcut  pe  baza  unui
               PROGRAM bine pus la punct de artizani pricepuți în escrocherii financiar-
               bancare.
                        Ceea  ce  ne-a  impresionat  cel  mai  mult  a  fost  cunoașterea  atât  a
               identităților  acestor artizani și ale demnitarilor pe care aceștia îi foloseau în
               scopul  facilitării/ favorizării/acoperirii/mușamalizării activității lor ilegale,
               cât și a actelor legislative inițiate de BNR, cu complicitatea unor membri ai
               Guvernului  României  de  la  acea  vreme,  pentru  a  asigura  un  cadru  legal
               PROGRAMULUI  de  distrugere  a  sistemului  bancar  românesc:  OUG  nr.



                                                           215
   212   213   214   215   216   217   218   219   220   221   222