Page 4 - Salonul international de arta plastica - Universul Eminescu

Putem deci spune că mergând pe acest filon ideatic, ce le-a stimulat imaginația, Rodica
Olteanu, Ana Pascu, Ecaterina Mihai, Valentina Belmega, Rodica Avram, Daniela Grunfeld, Măriuca
Oteteleșeanu, Corina Chirilă, Aneta Filip, Mihai Beciu, Mihu Vulcănescu, Petre Dăncilă, Costin David,
Romeo Ionescu, prin rafinamentul expresiei plastice și cromatice a culorilor și formelor utilizate s-a
făcut ecoul expresiv a mesajului eminescian. Desigur, nu putem trece cu vederea compoziția:
“Tragicul Eminescu”, a lui Petre Dăncilă ce ne relevează calvarul poetului atunci când viața i-a fost
tulburată de nebunie, care i-a fost înscenată de inamicii creației lui.
Pe o filieră aparte se înscriu și portretele-simbol ale maestrului Ion Hultoană și al mai
tânărului artist Răzvan Andreescu ce se disting prin farmecul cu totul deosebit, în care ei își prezintă
personajele: Ioan Hultoană în portretul poetului, ce prefigurează pe sobrul Eminescu, ilustrat în plină
glorie în care îl întâlnim și pe genialul poet, cu toate calitățile ce l-au impus ca mare patriot în atenția
tuturor românilor, calitate prin care el s-a afirmat și ca înainte mergător al Centenarului Unirii. Pe
când portretul semnat de Răzvan Andreescu “ne prezintă proiecțiile post-mortem” ale celor mai
reprezentative opere eminesciene cum sunt “Luceafărul” poemul-rege al creației eminesciene; Codrii
fără nume cu marile lor frumuseți, eternul farmec al mării prin care Eminescu și-a arătat încântarea
admirativă față de bucuria ce i-o trezea în suflet misterioasa mare albastră ca și florile - și nu în
ultimul rând tristul mormânt - ce l-a rapit dintre noi, cu mult înainte de a fi putut revela și alte
potențe artistice pe care, din păcate, le-a luat cu el în Eternitate.
Ar fi desigur, multe alte lucruri de spus, dar spațiul limitat al galeriei, ne obligă a ne opri aici.
Cu toate acestea, nu putem a nu reține și înalta semnificație simbolistică a portretelor în
cauză în care artistul duce mai departe ideia exprimată de maestrul Hultuoană: respectiv că
devenirele din cultură, artă, știință și, nu în ultimul rând, făptuirea Centenarului Marei Unirii pentru
făurirea noului destin al poporului român ce și-a regăsit în portretele amintite o sugestivă exprimare.
Imaginile și ideile revelate, reflectă sugestiv aceste înălțătoare deveniri ce nu se pot uita.
În raport de viziunile artistice revelate, în care expozanții au dat expresie - și post-mortem!-
personalității Eminescu, deci, este acum momentul să folosim prilejul jubiliar al sărbătoririi
Centenarului Unirii, pentru a putea inaugura ulterior și înființarea unui Muzeu Național “Mihai
Eminescu” în capitală, care ar fi un omagiu bine-venit și întru cinstirea memoriei sale.
În același timp, în virtutea simbolisticii exprimate de lucrările de pe simeze, se cuvine a releva
și faptul că omagiul în speță, se impune a fi receptat și ca un gest de noblețe și omenie prin care să
ne putem dovedi dragostea și recunoștința ce i-o datorăm poetului pentru tot ce el a lăsat în urmă,
în sufletul și conștiința noastră și evident a urmașilor noștri.
Iată de ce așa cum s-a văzut din analiza lucrărilor la care m-am referit - alături de
reverberațiile propii ale fiecărui autor -, se desprinde și idea deschiderii spre universalitate a multora
dintre creațiile expuse, care au făcut, indirect, și ecoul emoțiilor estetice generate de propiile noastre
trăiri, dar și a mesajului eminescian ce ne-a făcut transparentă și personalitatea poetului nepereche
după cum, la vremea lui, l-a definit Nichita Stănescu. Toate acestea ne demonstrează fără echivoc
valoarea incontestabilă atât a creației eminesciene, cât și a interpreților celor care au dat viață
universului eminescian.
Este motivul pentru care ne exprimăm ferma convingere că și această ultimă ediție a
Salonului, este un nou prilej prin care, pe lângă fireștile emoții estetice, trăite de vizitatorii, ei vor
rămâne în suflet și cu o inedită pagină de istorie în imagini a însăși spiritualității românești, care,
sperăm, va avea efectul de a aduce în inima și cugetul lor o și mai profundă dragoste de neam și de
țară !

Ilie Roșianu,
critic de artă
Curatorul Salonului

4